Bibliotecă

De ce, cu cât alerg după ceva, cu atât fuge?

Anul acesta ai decis să te odihnești cu adevărat. Ți-ai făcut un program de somn, ai descărcat o aplicație care îți măsoară noaptea și ai citit despre ce e bine să mănânci seara. După două luni, te culci îngrijorat că nu vei adormi la timp. Odihna pare mai departe decât în ianuarie.

Sau vrei liniște în casă și o organizezi atât de riguros încât fiecare seară devine un șantier.

Un om și umbra lui

Alecu Donici a scris o fabulă scurtă despre asta, pe care el o citește altfel. Un om, „nu prea cu minte”, vrea să-și prindă umbra, pornind după ea, iar umbra pornește și ea. Cu cât grăbește pasul, cu atât fuge mai repede. Până la urmă, omul obosește și renunță:

„Când ostenit de goană, el îndărăt se-ntoarse, Atuncea ea din urmă cât cole îl luase.”

— Alecu Donici, „Umbra și omul”, Fabule

La Donici, umbra e norocul, iar morala e despre cine îl primește. Pagina aceasta lasă morala deoparte și se uită la mișcare.

O goană care se întreține singură

Umbra nu fuge din răutate. Fuge pentru că omul aleargă. Viteza ei e chiar viteza lui. Distanța rămâne aceeași, pentru că el însuși o produce, la fel ca cu unele lucruri pe care le vrem. Odihna, naturalețea, bucuria unei seri libere apar mai ales ca efect secundar al altceva. Efortul de a le atinge le acoperă. Cine verifică în fiecare dimineață dacă s-a odihnit e, de fapt, la serviciu.

Asta nu înseamnă că dorința e greșită. Omul din fabulă nu e vinovat că vrea umbra. Doar că a ales un mod de a o căuta care ține umbra în fața lui.

Ce vede omul când se întoarce

Partea cea mai ciudată e finalul. Omul nu câștigă nimic prin renunțare, nu i se promite nimic. Se întoarce pur și simplu spre casă, obosit. Și abia atunci umbra îi e aproape, în urma lui, unde a fost tot timpul.

Fabula nu spune ce simte el atunci. Poate e ușurat, poate e furios că a alergat degeaba. Poate nici nu se uită înapoi.

Un lucru e sigur: cât timp a alergat, n-a văzut nimic altceva. Nici drumul, nici unde ajunsese. Goana i-a ocupat toată privirea.

Ce s-ar schimba dacă aș înceta, măcar o săptămână, să alerg după asta?

Epimelea este o aplicație construită în jurul școlii existențiale. Conversația continuă de la o întâlnire la alta, iar arhiva este criptată pe dispozitiv și aparține celui care a scris-o.

Aplicația: psiholog AI pentru o terapie de durată

Pagina aceasta vorbește despre o școală de psihoterapie. Nu este un sfat medical și nici un serviciu de urgență. Dacă sunteți în pericol chiar acum, sunați la 112 sau găsiți o linie de sprijin din țara dumneavoastră pe findahelpline.com.