Bibliotecă

De ce mi-e rușine de locul de unde vin?

La o cină cu colegii, cineva întreabă de unde ești, iar tu spui numele orașului mare cel mai apropiat, nu al satului. Mai târziu sună mama, dar lași telefonul să vibreze pe masă. Îi răspunzi abia din mașină, când nu te mai aude nimeni.

Un post însemnat

Alexandrescu a pus situația într-o fabulă. Un bou, „ca toți boii, puțin la simțire”, are noroc și ajunge mare în cireadă. Vițelul, nepotul lui, se bucură și pleacă să-i ceară puțin fân. La poartă îl oprește o slugă: boierul doarme. Unchiul trece apoi pe lângă el fără să-l privească.

A doua zi, o slugă îi spune boierului că afară așteaptă o rudă, fiul doamnei vaci. Răspunsul vine imediat:

„N-am asfel de rude, și nici voi să-l știu.”

— Grigore Alexandrescu, „Boul și vițelul”, Fabule, ed. 1838

Recunoașterea care neagă

Boul nu uită cine e vițelul. Îl recunoaște tocmai ca să-l poată nega. Ca să spună „n-am astfel de rude”, trebuie mai întâi să știe că o are. De multe ori, rușinea de locul de unde vii nu înseamnă că ai uitat. Știi accentul, casa, felul de a vorbi al alor tăi. Le ascunzi pentru că le cunoști.

Iar cei din jur nu cer, de obicei, nimic. Nimeni de la cina cu colegii nu a întrebat de sat. Numele orașului mare a fost ales înainte de întrebare, ca un răspuns pregătit de mult.

Ce păzește sluga

În fabulă, boul abia vorbește. Cel care îl apără este sluga: „Trebuie-nainte-i să mergi cu sfială”. Noul post vine cu oameni care păzesc ușa și cu reguli despre cine are voie să intre.

Când ascunzi de unde vii, nu te aperi neapărat pe tine. Aperi rolul pe care l-ai primit în locul nou și imaginea pe care ceilalți o au despre el, iar un vițel alături ar arăta că boierul a fost cândva doar un bou.

Un fân refuzat

Alexandrescu nu spune că satul e mai bun sau mai rău decât curtea. Spune doar că boul a primit noroc, nu minte, și că se crede de atunci „decît toți mai mare”. Un loc obținut așa se apără greu. Orice rudă care apare la poartă amintește cum a fost obținut.

Vițelul pierde puțin fân și o rudă. Boul pierde mai mult, dar nu își dă seama: de acum trebuie să păzească mereu ușa, ca nimeni de acasă să nu intre.

În fața cui îmi este rușine de locul de unde vin și ce primesc în schimb?

Epimelea este o aplicație construită în jurul școlii existențiale. Conversația continuă de la o întâlnire la alta, iar arhiva este criptată pe dispozitiv și aparține celui care a scris-o.

Aplicația: psiholog AI pentru o terapie de durată

Pagina aceasta vorbește despre o școală de psihoterapie. Nu este un sfat medical și nici un serviciu de urgență. Dacă sunteți în pericol chiar acum, sunați la 112 sau găsiți o linie de sprijin din țara dumneavoastră pe findahelpline.com.